Lucrurile pe care le vedem in jurul nostru
si care ne marcheaza fiecare zi sunt cumva o proiectie a mintii noastre sau
mintea noastra este o proiecte a lor? O intrebare destul de grea pentru oricine
este destul de nebun sa-si puna astfel de intrebari.
Cu toate acestea, nimic nu a tentat mai
mult umanitatea de-a lungul secolelor decat aceasta intrebare: ce este realitatea? Exista ea in
realitate? Numeroase curente filosofice au incercat pe rand sa defineasca realitatea,
dar toate au sfarsit prin a da de inteles un singur lucru: nu se poate spune
sigur. Totusi, oamenii inteleg realitatea ca pe ceva cat se poate de sigur, de
concret si de normal. Realitatea este intocmai palpabilul pe care il punem
opozitie cu irealul. Realitatea presupune rutina, dar si inovatie, presupune
ancorare in timp si spatiu. Dar exista timp si spatiu?
Bineinteles ca nu putem spune asta cu
exactate. Ce putem sti sigur este ca nu putem sti nimic sigur si ca este foarte
probabil ca realitatea sa nu existe in realitatea pe care ne-o imaginam noi.
Unele curente filosofice au afirmat ca realitatea este de fapt contopirea
dintre ce credem noi ca este real si ce credem noi ca este ireal. Cu alte
cuvinte, acesti filosofi vor sa spuna ca adevarul este undeva la mijloc. Sa fie
oare adevarat? Nu stim, pentru ca acest lucru este cu atat mai greu de
demonstrat. Cu siguranta insa stim un lucru: pana cand nu vom afla cu
certitudine ce e realitatea, nu putem vorbi despre ea si ceea ce credem ca nu
exista, adica irealul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu